Limitarea deplasărilor laterale ale structurilor în cadre sub acţiunea cutremurului de proiectare, asociat Stării Limită Ultime, presupune determinarea cerinței de deplasare şi a deplasării admisibile.
Se exemplifică proiectarea unei grinzi de beton armat la încovoiere cu forță tăietoare. Grinda este încărcată exclusiv gravitațional cu o încărcare uniform distribuită de 60kN/m (valoare caracteristică) din care 35 kN/m sunt încărcare permanentă și 25 kN/m sunt încărcare variabilă. Grinda este simplu rezemată la capete pe două plăcuțe de rezemare din oțel și are deschiderea interax de 10,00m.
Alternativ celor prezentate anterior, determinarea stării de eforturi în grinda perete se poate face utilizând modele de calcul Strut&Tie. Aceste modele pot fi utilizate pentru dimensionarea sau verificarea grinzilor perete. Pentru o grindă perete încărcată și rezemată direct un model strut&tie sintetic este prezentat în figura următoare. Forța uniform distribuită a fost schematizată prin două forțe concentrate de valori egale pl/2 amplasate la distanța l/4 față de fețele laterale ale grinzii. Acest model este în concordanță cu starea de eforturi rezultată din calcul elastic și cu traiectoriile eforturilor principale.
Determinarea eforturilor secţionale pentru panourile cu contur regulat se poate face prin aplicarea simplificată a metodei echilibrului elastic, pe baza tabelelor cu coeficienţi, sau prin aplicarea metodei echilibrului limită. Calculul static al panourilor de formă neregulată se poate face cel mai uşor cu ajutorul programelor de calcul automat.
Verificarea la Starea Limită de Serviciu urmăreşte procedeul descris pentru Starea Limită Ultimă, modul de determinare a cerinţei de deplasare şi a deplasării admisibile fiind adaptat pentru a ţine seama de intensitatea mai redusă a acţiunii seismice asociate SLS şi de exigenţele mai ridicate de performanţă.
Sub încărcări monoton crescătoare un panou de placă cu descărcare bidirecțională prezintă stadii de răspuns similare celor enumerate pentru plăci cu descărcare unidirecțională. După o anumită valoare a încărcării armăturile longitudinale intră în curgere, rând pe rând, până când prin liniile de plastificare care se formează placa se transformă într-un mecanism cinematic cu un grad de libertate.
În cazul plăcilor continue pe una sau două direcţii, cu panouri rectangulare, determinarea momentelor maxime se face cu relatiile disponibile pentru panouri izolate cu adoptarea unor dispuneri convenabile ale încărcărilor care să permită controlul rotirilor pe reazemele intermediare si, in acelasi timp, determinarea eforturilor maxime.
În acest articol se prezintă succint procedeul de verificare al deplasării laterale la Starea Limită Ultimă si Starea Limita de Serviciu, conform prevederilor Anexei E a codului P100-1/2006.
Pe baza eforturilor de proiectare se determină prin calcul armăturile necesare. În proiectarea structurilor în cadre primul pas îl constituie determinarea armăturilor longitudinale mai întâi din grinzi şi apoi din stâlpi urmat de determinarea armăturilor transversale din calcul la forţă tăietoare. Această succesiune a operaţiilor de dimensionare este dictată de modul de calcul a eforturilor de dimensionare. Blocul de calcul care cuprinde operaţiile de dimensionare a armăturilor nu poate fi separat de cel care cuprinde operaţiile de determinare a eforturilor de proiectare. De multe ori este necesar un calcul iterativ. Scopul final este acela de a dirija formarea mecanismului optim de plastificare prin controlul suprarezistenței elementelor la încovoiere.